[paulo coelho]

Tot ceea ce se întâmplă o dată poate să nu se mai întâmple niciodată, dar tot ceea ce se întâmplă de două ori se va întâmpla cu siguranţă şi a treia oară.

Omul are nevoie de ceea ce este mai rău în el ca să realizeze ceea ce este mai bun în el.

Oamenii ar vrea să schimbe totul, dar în acelaşi timp ar vrea ca totul să rămână la fel.

Acceptăm adevărul numai după ce l-am negat din tot sufletul.

Încetează să mai fii cine erai şi transformă-te în cine eşti.

Cel mai bun mod de a cunoaşte şi a nimici un duşman este să te prefaci că-i eşti prieten.

Fiecare clipă de căutare este o clipă de regăsire.

Există totdeauna o întâmplare în viaţa noastră care este responsabilă de faptul că am încetat să mai progresăm.

Nu întotdeauna ceea ce vedem este şi ceea ce există.

Trupurile se înţeleg, deşi sufletele nu sunt întotdeauna de acord.

Care e lucrul cel mai important în viaţa asta? Să trăiesc sau să mă prefac că trăiesc?

Cuvântul are putere. Cuvântul scris are şi mai multă.

Nu vreau să mă schimb, fiindcă nu ştiu cum să mă schimb. Sunt deja foarte obişnuit cu mine însumi.

Nu trebuie să ne eschivăm de la propriul nostru destin.

Iubeşti pentru că iubeşti. Nu există niciun motiv pentru ca să iubeşti.

Nu există tragedie, ci inevitabil. Totul are o raţiune: va trebui doar să deosebeşti ce este trecător şi ce este absolut.

Iubirea este singurul lucru care activează inteligenţa şi creativitatea, care ne purifică şi ne eliberează.

Din noaptea timpurilor, omul înţelesese că suferinţa, odată privită fără teamă, era paşaportul său către libertate

Toţi cred că pot controla totul, dar nu controlează nimic.

Trebuie să ştim când se încheie o etapă din viaţa noastră. Dacă te încăpăţânezi să rămâi mai mult decât e necesar, pierzi bucuria de a trăi şi sensul vieţii.

Te îneci nu pentru că ai căzut în apă, ci pentru că rămâi sub apă.

si poate...

Si poate acum aveam nevoie de voi mai mult decat niciodata.Ma doare sa vad cum ma ignorati,ca nu va pasa de mine sau de noi mai bine zis.
Urasc bariera asta transparenta de care ma lovesc mereu cand aflu cate ceva nou despre voi.Urasc faptul ca nu mai e mult timp pana ne vom vedea si vom sta la aceeasi masa,si nu stiu cum o sa ma controlez sa nu va injur.Tocmai voi de la care m'as fi asteptat la cele mai frumoase lucruri de pe planeta ,ati devenit ultimii carora le-as cere ajutorul,si poate nici atunci nu o voi face.
Nu cred ca va mai vreau in viata mea.Am ajuns la o varsta la care nu trebuie sa mi se mai spuna : esti prea mica sa intelegi!,poate nu stiu inca tot adevarul dar din cat stiu mi-am format o parere,aceea ca nu meritati.E inca timp sa va remediati greselile,dar nu nu mai e mult,si dupa momentu ala cand tragem linie nu vreau sa am de-a face cu voi.Si nu e o amenintare,e pur si simplu o idee de a mea,cum nu v;am deranjat pana acum,nu o voi face nici de acum incolo!
Pt voi nu se va schimba nimic!Vreau doar sa simtiti sentimentu ala de vina.

La multi ani Domnule Pittis!

Ulita copilariei

Pentru ca e septembrie si pentru ca se numara bobocii,am indurat frigul de'afara si ne'am amintit de copilarie.
Ne-am asezat in cerc toti de la 15 la 22 de ani si ne'am jucat ca niste pusti de gradinita.
AM inceput cu rasete si tipete prin jocu cu lingura.Ala de bagi lingura'n gura si ii dai in cap celuilalt si vine unu din spate si'ti da una de'ti cade capu cu o a 3a lingura:))
Apoi dupa ce toata lumea s'a prins de faza cu lingura ne'am bagat repede la "flori fete si baieti".1,2, zero in chiloti de tabla..si a inventat cineva si 9 cu p. in cur:))
Si'am inghetaaat,si vantu bateaaa si-am decis sa jucam ceva sa alergam.Si ne'am jucat de'a v'ati ascunselea \:d/.
Pe o bara se caca o cioara cra cra cra drept in gura ta!:))
Si a fost asa frumooos ,ne'am ascuns ne'am alergat..am scapat turma8->.
ahh copilarie:X

Tudor Arghezi - De-a V-ati Ascuns
Dragii mei, o sa ma joc odata
Cu voi, de-a ceva ciudat.
Nu stiu cand o sa fie asta, tata,
Dar, hotarat, o sa ne jucam odata,
Odata, poate, dupa scapatat.

E un joc viclean de batrani
Cu copii, ca voi, cu fetite ca tine,
Joc de slugi si joc de stapani,
Joc de pasari, de flori, de cani,
Si fiecare il joaca bine.
[...]
Toti vor invia, toti se vor intoarce
Intr-o zi acasa, la copii,
La nevasta, care plange si toarce,
La vacute, la mioare,
Ca oamenii gospodari si vii.

Voi cresteti, dragii mei, sanatosi,
Voinici, zglobii, cu voie buna,
Cum am apucat din mosi-stramosi.
Deocamdata, fetii mei frumosi,
O sa lipseasca tata vreo luna.
[...]
Si, voi ati crescut mari,
V-ati capatuit,
V-ati facut carturari,
Mama-mpleteste ciorapi si pieptari,
Si tata nu a mai venit...

Puii mei, bobocii mei, copiii mei!
Asa este jocul.
Il joci in doi, in trei,
Il joci in cate cati vrei.
Arde-l-ar focul.
[toata poezia]

ultimele minute de vara,intaiul minut de toamna

Mi-am inceput ziua prin a spune La multi ani bro'! si-am continuat'o'n ploaie!
Mi'a placut ziua de astazi,a plouat ,am scapat de zilele alea calde de vara si de toooata agitatia din ultimul timp.
Vine toamna\:D/ si o sa fie bine.Pentru mine toamna inseamna liniste si relaxare.Imi place pentru ca ploua si ploaia te calmeaza.Abia astept sa stau cu capu lipit de fereastra seara si sa vad cum ploua,sa aud cum picaturile se zdrobesc de pamant si cum ma elibereaza de toate energiile negative,sa ma eliberez,sa evadez ,sa simt furnicaturi pe sira spinarii si sa ma treaca fiorii frigului.Sa'mi educ gandurile,sa'mi pun ordine'n sentimente,sa'mi sterg de praf principiile si sa mi le intaresc,sa'mi calculez gesturile,sa'mi recapat amintirile,sa plang si sa'mi eliberez asa partile rele.Nu ma vreau inger si nici demon,ma vreau pe mine si ma recapat privind spre ploaie.
Cand ploua nu exista rautate,toti se feresc sa nu se ude,se protejeaza unii pe altii si uita tot atunci.
M'am tot gandit zilele astea ce si cum sa fac si am ajuns la o concluzie :"sindromul omului cu rucsac si'a facut din nou aparitia in capul meu".
Il iau pe Blusz,ne facem bagajele si plecam.Stim noi unde plecam,acolo unde o sa ploua mereu,si-o sa ploua,si-o sa ploua...si noi o sa stam lipiti de geam noptile sa palavragim.Si ziua iesim si iar ne ploua.

Imi amintesc acum cativa ani,cand inca nu'l cunoscusem pe BLusz,eram in locu ala,iesisem pe'afara,singura..ma plimbam si a inceput sa ploua.La inceput erau cateva picaturi apoi s'a instalat si vantul care era din ce in ce mai puternic,ploaia venea din toate partile si lumea alerga dezorientata spre un foisor.Fara discriminari de genul varsta,sex,ca ne cunoastem,ca nu ne cunoastem aproape ca ne-am luat cu totii in brate si asteptam sa se linisteasca ploia.In dreapta un munte inaaalt in stanga un rau maaare cu o apa ce parea chinuita,si valurile ei se izbeau de marginile raului,zgomotul era puternic dar noi eram acum uniti si infruntam natura!Copacii se balansau de parca vroiau sa ne prinda si mai era un catel,care nu mai avea loc in foisor de noi.LAnga foisor la un metru era o troita se lipise de ea,sub minusculul ei acoperis in care incapea pe jumatate,statea cu o labuta in sus,sa si-o protejeze de ploaie.A fost asa frumos.Si de'asta tot acolo ma voi duce.E singurul lucru care imi place acolo,ploua.Si sin camera in care stau eu se vede cerul perfect!,se vede fiecare silueta a fulgerelor.Tuna de parca s'ar darama o casa si fulgerele lumineaza atat d eputernic incat pentru o secunda vezi tot orasul.

SI in seara asta mi-am amintit si cu atat mai mult am sa plec!O sa renunt la telefon si la internet pentru cateva zile de natura!

O sa ma intalnesc,si o sa am cu cine sa stau pe acolo,dar serile cu ploaie le stau cu Blusz!
Cand am sa dispar de pe mess,sa nu ma cauti!,sa'mi lasi mesaje,si mai vedem daca raspund.